Romarbo Fruct

26/01/2026

Cum maximizăm profitabilitatea afinului pe termen mediu și lung: nutriția adecvată cu P( fosfor).
Înființarea plantațiilor de afini în România are succes dacă se alege un teren cu sol acid în care pH-ul inițial să nu depășească 5,8-6 , peste aceste limite amendarea acidifiantă ( sulf) nu este fezabilă economic și ecologic și nici nu durează în timp, solul tinzând să se echilibreze la condițiile ecopedologice existente înainte.
Solul este adus la pH optim 5-5,5 și amestecat cu surse de materie organică pentru un substrat optim. Dar ce se întâmplă în soluția solului în aceste condiții: aciditatea pronunțată eliberează din partea minerală aluminiu mobil ( Al mob) care este toxic pentru rădăcinile plantelor de afin. Mai mult în intervalul de pH 5-5,3 Al mobil din soluție intră în reacții de hidroliza și începe să precipite sub forma de Al( OH)3. Această formă este cea mai reactivă cu fosfații din soluția solului ( H2 PO4) imobilizandu-i în forme neaccesibile plantelor ( fosfați oclusi- forma cristalină).
Chiar dacă limbajul este puțin prea tehnic, ceea ce trebuie să reținem este faptul că în exploatarea plantațiilor de afini apare problema nutriției cu fosfor ( P) chiar dacă necesarul nu este așa mare în comparație cu alte specii de cultură ( cereale, legume sau pomi).
Ce putem face?!
Creșterea ph-ului până la 5,8 face că Al mob să devină imobil ( retrogradează) , dar nu este o soluție în cazul afinilor , apărând alte probleme legate de pH și nutriția cu azot.
Soluțiile țin de legarea Al mobil și privarea lui de interacțiunea negativă cu P. Cel mai reactiv este acidul citric , urmat de sulfați, două soluții majore și la îndemână fermierilor. Sursele de citrat și sulfat pot proveni din acizii folosiți la neutralizarea bicarbonaților din apa de irigat, doar că trebuie o dozare clară și sigură a acestora. De multe ori fermierul are apă cu Alcalinitate mai mare de 3 meq/ l , ceea ce înseamnă că timpul de reacție este mare, mai mare decât intervalul de timp dintre dozare și ajungerea apei în bilon/ sol. În astfel de cazuri se recomandă acidifiere prealabilă în bazinul tampon, urmată de pompare și corecție ulterioară în sistemul de fertirigare.
O altă soluție la îndemână este folosirea acizilor humici solubili care prin intermediul grupării carboxil leagă Al mobil și ferește radacina de toxicitatea acestuia. Legarea chimică a acizilor humici și fulvici este mai stabilă decât a celei provocate de citrat sau sulfat.
Citrații, sulfații și humatii sunt soluții la îndemână pentru fermier în rezolvarea problemei toxicității Al mobil și a pierderi de P aplicat, prin imobilizare.

Calitatea și mărimea recoltei pe care o are o plantație de afini este dependenta printre altele și de nutriția cu P. Atenția la detalii și sistemul ales de fertilizare și amendare este primordială în atingerea unor recolte bogate de afini!

23/03/2025

"Supercooling" sau Suprarăcirea este fenomenul fizic prin care un lichid rămâne în starea sa chiar dacă se atinge temperatura de cristalizare, cea de trecere a sa în forma solidă. Spre exemplu, apa înghețată în condiții standard de presiune la 0 grade Celsius, dar în condiții de Supercooling rămână lichidă până la -48,3 grade Celsius. Explicația este că pentru cristalizare apa are nevoie de nuclei în jurul cărora se formează cristalizarea. În natură, se consideră că cel mai frecvent bacteriile din genul Pseudomonas omniprezente in atmosferă și mediul înconjurător sunt nucleii de cristalizare a apei.
Fenomenul este interesant și în cazul reacției plantelor la temperaturi joase în timpul iernii și primăvara devreme. Călirea plantelor pentru a rezista peste iarnă implică factori endogeni care determină fenomenul de "Supercooling" în seva prezenta în plante. Concentrarea sucului vacuolar, prezența unor proteine specifice și mai ales închiderea vaselor conducătoare ( xilemului) în zona cambială și spre primordii sunt mecanismele de apărare a plantelor în decursul sezonului rece.
În practică , cele mai dăunătoare sunt înghețurile de revenire, primăvara, după pornirea în vegetație a plantelor. În astfel de momente plantele își pierd statusul de Supercooling. Fermierii au la dispoziție mai multe tehnici pentru a readuce mugurii plantelor la statusul de rezistență împotriva înghețului. Astfel de practici trebuie aplicate foarte judicios pentru a avea rezultate practice și reprezintă mecanisme de combatere pasiva a înghețului. Există cercetări care indică faptul că astfel de tehnologii pot apăra plantele de dauna înghețului până la -6 grade Celsius când vorbim de pomi și arbuști fructiferi. Limita de rezistență depinde însă de specie, soi și mai ales de severitatea fenomenului de îngheț.
Ferma noastră experimentală, situată într-o zonă predispusă înghețurilor de revenire, a testat de-a lungul anilor diverse tehnici de combatere a înghețului , unele cu rezultate promițătoare. Concluzia este că o combinație de tehnici indirecte ( efectuate asupra plantelor) combinate cu cele directe ( efectuate asupra atmosferei) este cea mai buna alegere în preîntâmpinarea daunelor de îngheț la pomi și arbuști fructiferi.
P.S. În imagini, fenomenul de Supercooling la mugurii de cireș.

31/10/2024

Un studiu făcut în SUA prin încărcarea radioactiva a fosforului (P 33) conținut de două tipuri de îngrășăminte cu fosfor și urmărirea răspunsului culturii de porumb la fertilizare , a relevat faptul că eficiența directă a fertilizării cu cele două produse ( coeficientul de utilizare directă) este între 1,9% și 4,9% în raport cu consumul global pentru întreaga recoltă. Restul fosforului (P) a fost extras de plante din sol. Doar in etapa inițială de creștere ( plante tinere) procentul a fost puțin mai mare , între 8% și 22%.
Tot acest experiment a fost făcut în zona numită " Centura Porumbului" din SUA pe soluri aprovizionate optim cu P. Îmi închipui că pe soluri deficitare, în care fosforul retrogradează ușor fie prin precipitare cu aluminiul mobil Al - sch ( soluri acide) , fie cu carbonații de calciu și magneziu activi ( soluri carbonatice) , situația stă și mai rău. Adică efectiv se aruncă îngrășământ aproape degeaba.
Concluzia practica pentru fermieri este că fertilizările chimice nu cresc productivitatea fără a crește fertilitatea solului. Sunt multe alte intervenții care trebuie făcute pentru a crește fertilitatea solului: amendarea pentru a reduce aciditatea, neutralizarea Aluminiului mobil în exces, creșterea conținutului de Humus, înlăturarea condițiilor de exces de umiditate pe anumite soluri, irigarea adecvată etc.
În ceea ce privește fertilizările, folosirea surselor organice de fertilizare, a îngrășămintelor cu efect controlat, a celor aplicate localizat odată cu însămânțarea sau plantarea, a celor aplicate prin fertirigare, sunt soluțiile practice pentru multe tehnologii aplicabile în agricultură.
În agricultura românească se aruncă prea mulți bani pe îngrășăminte și pesticide , pe când se folosesc prea puține metode de a crește fertilitatea solului cu adevărat și a întări plantele în fața condițiilor adverse.

In soils managed to have adequate to high Mehlich-3 phosphorus (P) concentrations throughout the US Maize Belt, the majority of crop P is soil-derived. Struvite, a low water solubility ammonium phosp...

07/11/2023

Azi despre plasticitate ecologică și profitabilitatea cultivării arbuștilor fructiferi.
Piața europeană a fructelor a cunoscut diverse schimbări în ultimele două decenii. Statisticile arată că, per ansamblu, consumul și cererea au crescut în ultimii 20 de ani, dar în aceeași măsură s-a și diversificat. Consumatorii europeni preferă diversitatea, iar fructele de căpșuni, zmeură și afine au avut o creștere fulminantă în preferințe.
Producătorii de fructe au înțeles trendul și au început să investească în aceste culturi care păreau de nișă și care, odată cu dezvoltarea sectorului, au împânzit toate arealele de cultură, din sudul Europei până în nordul extrem, de la Vest până în Est. Zonele tradiționale au început să aibă o concurență acerbă pe piața.
Diversificarea zonelor de cultură este posibilă datorită plasticității ecologice a speciilor de arbuști fructiferi și mai ales tehnologiilor care asigură productivitate bună a acestor specii.
Câteva lucruri în comun au aceste specii:
1. preferă răcoarea în timpul vegetației ( temperatura optimă maxima de 25-26 grade Celsius pentru căpșun, 25-27 grade Celsius pentru zmeură și 28-30 grade Celsius pentru afin);
2. Sunt sensibile la excesul de lumină ( maxim 100 mmol/m2/s - PPFD) ;
3. Preferă soluri/ substraturi aerate, bogate în oxigen și nu suportă apa stagnantă ( în condiții de saturare plantele mor repede și/ sau se îmbolnăvesc de boli ale rădăcinii - în special Phytophtora spp.)
4. Au cerințe ridicate față de aprovizionarea cu apă ( zone climatice cu 1500 mm/ an sau irigare);
5. Nu suportă excesul de săruri in sol/ substrat ( 1,3 meq/ 100 gr pentru căpșun, 1,7 meq/100 gr sol pentru zmeur și 0,8 meq/100 gr sol pentru afin);
6. Au cerințe relativ scăzute pentru nutrienți, dar cu anume componente specifice.

Aceste cerințe specifice se regăsesc cu greu în condiții optime în zonele de cultură sau pe tot parcursul anului. De aceea , doar tehnologiile adecvate pot ajusta aspectele nefavorabile. Oricare din depășirile pragurilor minime sau maxime ale factorilor tehnologici, atrag după sine scăderea dramatică a producției și calității acesteia.
Concluzia este că evaluarea condițiilor inițiale și alegerea tehnologiilor optime , sau îndreptarea neajunsurilor tehnologice din fermele deja înființate, este primul pas în reușita economică a afacerii cu arbuști fructiferi!
Cu o experiență practică de 15 ani în acest sector, suntem dispuși să vă ajutăm cu consultanța de specialitate privind toate aspectele enumerate mai sus. Pentru contact, folosiți vă rog mesajul privat.

15/12/2022

Minunatele afine de cultură și beneficiile lor pentru sănătate au generat dezvoltarea multor investiții într-o astfel de cultură. Afinul a reprezentat principala investiție vizată de proiectele măsurii 1A de accesare a fondurilor europene derulate în ultimii ani.

In practică însă, multe ferme întâmpină dificultăți mari in creșterea si dezvoltarea plantelor de afin. Și acest fapt se datorează neînțelegerii unor procese fiziologice și pedologice cheie specifice acestei culturi.

https://levitycropscience.com/getting-nitrogen-right-the-key-to-good-blueberry-production/

Mai sus, un articol sintetic despre fiziologia absorbției și metabolizării azotului de către afini. Informațiile cheie sunt că speciile ericaceae, din care face parte și afinul, transforma foarte greu azotul sub forma nitrica ( NO3) in proteine pentru creștere, proces ce se desfășoară la nivelul frunzei, datorită insuficientei sinteze a enzimei nitrat-reductaza. Mai mult de atât, fertilizările cu azot nitric produc în plantă sinteza masivă de auxine ce determină o creștere vegetativă luxuriantă a părții aeriene in detrimentul dezvoltării rădăcinii și a mugurilor de rod. Acest proces este amplificat și de faptul că rădăcina afinului nu are perișori absorbanți, loc în care se sintetizează citochininele, fitohormonii care ar contrabalansa de obicei efectul auxinelor.
Soluția este dată de fertilizarea eficienta cu azot amoniacal ( NH4) din surse organice ( diverse materiale organice) sau sintetice( uree, sulfat de amoniu). Problema s-ar rezolva simplu dacă nu ar interveni alte aspecte și procese specifice solurilor.
În solurile cu pH mai mare de 5,5 bacteriile nitrificatoare transforma azotul amoniacal ( NH4) in azot nitric ( NO3), deci în forma nedorita de afini. Doar pH-uri între 4,5 și 5 reduc activitatea bacteriilor nitrificatoare până aproape de 0. Doar că solurile minerale, definite ca solurile ce au sub 20% materie organică, adică toate solurile agricole din țară, mobilizează la un astfel de pH substanțe toxice pentru orice plantă, ex. Al ( aluminiu) sau niveluri toxice ale unor microelemente , Fe ( fier) și Mn ( mangan).
Doar substraturile organice ( peste 20% materie organică) pot evita nivelurile toxice ale metalelor și să întrețină nutriția adecvată cu azot și alte elemente ale plantelor de afin. Acest aspect este relevat și de hărțile care arată intervalele optime de pH intre care plantele absorb elementele nutritive ( vezi prima imagine). In solurile minerale intervalul optim este 6-6,5, dar în solurile și substraturile organice intervalul scade între 4,5 și 5 .
Cheia succesului plantației de afini este deci menținerea unui conținut mare de materie organică in sol și fertilizarea adecvată a plantelor. Interacțiunea fertilizanților folosiți cu apa de irigare, natura și conținutul substanțelor fertilizante, amendamentele necesare pentru neutralizarea efectului nedorit al Aluminiului mobil ( Al sch) și pentru creșterea conținutului de materie organică, stabilirea dozelor economice în corelație cu vârsta și densitatea plantelor, recolta scontată, particularizează și mai mult planul de întreținere și fertilizare.
Intervențiile după ureche și la recomandările neavizate a multor comercianți de fertilizatori duc la pierderi de producție importante și la costuri mari de întreținere.

29/05/2022

Există cu adevărat "prețul corect" când vine vorba de căpșuni?! Este o întrebare care îi frământă deseori atât pe producător, cât mai ales pe consumator. Acesta din urmă și-ar dori sa nu se înșele și să cumpere fructe la un preț supraevaluat.

Hai sa explicăm puțin contextul actual de piață din România. Prețul en-gros din bazinele mari de cultură ( in special zona Halmeu-Satu Mare) este la un nivel care poate acoperă doar costurile de producție. Aparent ar fi o supraproducție in piața, însă lucrurile nu sunt chiar așa. Primim informații din piețele din țară că în toate târgurile de vânzare cu ridicata există ofertă mare a fructelor de import, in special a celor turcești, deși suntem în plin sezon al producției interne. Dincolo de calitatea gustativă îndoielnică a acelor fructe, se pune problema "sănătății" lor. Turcia fiind în afara UE , nu are aceleași restricții în folosirea unor pesticide mai puternice în cultură. Nu comentam despre controlul și conformitatea pe care acele loturi de fructe ar trebui să le aibă, dar nu putem să nu ne gândim și să ne întrebăm cm este posibil ca acele fructe să nu fie vămuite in așa fel încât prețul lor să creeze o concurență loială cu fructele din piața internă.
Clima blândă din sudul Europei face ca producții de 60-70t/ ha să poată fi atinse cu ușurință în bazinele de cultură a căpșunului in tari precum Spania, Italia, Grecia sau Turcia. Sezonul acolo durează deja de 4-5 luni, prin urmare acum sunt ultimele fructe, care pot fi valorificate și la preturi mici. Cu toate acestea, la final de sezon pentru ei, opțiunea de a vinde in tarile nordice se restrânge odată cu sosirea producției locale din lipsa de competitivitate dată de costurile mari de transport. Notă discordantă face Turcia, țară în afara UE, a cărei costuri de energie și imputuri sunt de câteva ori mai mici decât la noi.

Dacă fermierul român este nevoit să plătească atâtea taxe și impozite incluse in prețul energiei și tuturor materialelor și substanțelor de producție, de ce nu este protejat de piață națională prin aplicarea unor taxe vamale pe importuri?! Cred că întrebarea va rămâne una retorica.

În tot acest context, consumatorul ar trebui să fie informat cu adevărat despre proveniența fructelor expuse spre vânzare pentru a face o alegere in cunoștință de cauză. Dacă consumatorul primește o informație difuză ( o minciună mascată) de genul că fructele sunt ambalate de cutare firmă în România, odată ce face achiziția, circuitul economic al producției interne este deja întrerupt. Următoarea oportunitate de cumpărare va fi după o perioadă oarecare, timp in care căpșunele românesc își va pierde din valoare. Căpșunele sunt deosebit de perisabile, iar opțiunea procesării nu este una serioasa. Cele mai mari volume se fac pe piața fructelor proaspete. Piața gemurilor și dulcețurilor din căpșune este la nivelul câtorva procente din totalul producției.

Soluția vine din asociere. Dacă fermierii români ar fi o singură voce , ar putea schimba multe. Cine să atragă atenția autorităților competente despre ce se întâmplă în piața?! Fermierii sunt zilnic prinși cu organizarea culesului și a altor lucrări în fermă. Doar o Cooperativă puternica ar putea avea personal care știe mersul pieței și să semnaleze neregulile existente.
În lipsa acestor forme de organizare, fermierul român îi rămâne calea producției de calitate. Întotdeauna există clienți pretențioși care aleg produse locale, cu adevărat gustoase și sănătoase.

26/05/2022

Într-o lume în grabă, in care lumea nu mai are răbdare, în care postările lungi au devenit plictisitoare, dorim să vă captăm atenția cu un demers explicativ privind aceste fructe extraordinare ale sezonului. Cu cât vom cunoaște mai multe despre căpșune, căci despre ele este vorba, cu atât ne va fi mai ușor în alegerea pe care trebuie să o facem când le cumpărăm.
CALITATEA înseamnă ,,gust", înseamnă ,,culoare", înseamnă ,,integritate" și nu în ultimul rând "sănătate".

Când vrei să ai fructe gustoase ai provocări pe măsură. Soiurile cele mai aromate și dulci nu sunt întotdeauna cele mai productive sau cele mai rezistente la boli și dăunători. Soiurile cu o culoare deschisă, strălucitoare, atractive, pot să aibă alte neajunsuri.
Fermitatea fructelor care le face rezistente la manipulare in procesul recoltării și condiționării este o caracteristică importantă, dar nu este asociată întotdeauna cu aspectul pozitiv al gustului. Ba din contră am zice, sunt chiar două caracteristici opuse. Sunt sigur că toată lumea a constatat că fructele prea tari și ferme nu prea au ,,gust".

Soiurile rezistente la bolile și dăunătorii specifici căpșunului nu au întotdeauna fructe gustoase și aspectuoase, deși produc o recoltă mai "sănătoasă".

Fermierul trebuie să găsească un compromis între toate aceste aspecte și să aleagă unu-doua soiuri cate se adaptează cel mai bine in zonă și răspund tehnologiei de care dispune.

În lume există mii de soiuri omologate, dar doar câteva zeci au performanțe notabile astfel încât să fie cultivate pe scară largă. În fiecare an programele de cercetare scot soiuri noi, care trebuie testate pentru a vedea oportunitatea de a le extinde în cultura comercială.

În ultimii 10 ani am încercat zeci de soiuri, cu diverse variante de cultură. Nu putem zice că avem varianta câștigătoare, dar am încercat să selectăm pe cele care îmbină cel mai echilibrat " caracteristicile CALITĂȚII enumerate mai sus".

Caracteristicile pozitive ale soiurilor trebuie potențate de o tehnologie adecvată pentru a exprima cu adevărat CALITATEA. Alegerea momentului înființării plantației, a calității materialului săditor, a calității materialelor folosite la înființare și întreținere, toate influențează calitatea fructelor.

Iar uneori, pentru a produce fructe sănătoase, trebuie să aplici tehnici costisitoare. Spre exemplu, pentru a combate mucegaiul este nevoie să stropești după fiecare ploaie sau irigare cu produse biologice ( pentru echilibrarea florei microbiene de pe fructe, floră care acționează antagonic cu mucegaiurile). Uneori nu este de ajuns și trebuie să intervii cu substanțe de sinteză. Produsele ieftine nu au efectul scontat, deci se va ivi necesitatea repetării. În schimb, produsele cele mai eficiente sunt și cele mai scumpe, dar de obicei au și cele mai puține zile de remanență.

Uneori interesul nostru pentru hrană este depășit de pasiuni mult mai provocatoare și incitante, iar piața acelor domenii este pe măsura. Spre exemplu, dacă am compara căpșunile din piața, cu automobilele, am zice că la fel cm sunt mărci renumite de mașini pentru fiabilitate și caracteristici, tot așa sunt soiuri performante de căpșun. La mașini trebuie să alegi marca și modelul pentru zona in care o folosește cel mai des, de aceea există mașini de oraș, de teren, etc. Tot așa și cu adaptarea soiurilor la condițiile de climă și din fermă. Nu întotdeauna mașinile cele mai mari sunt și cele mai bune, tot așa și la căpșuni. Dar pentru a te bucura de avantajele oferite de o marcă bună de automobil , ai nevoie de drumuri bune, de consumabile de întreținere de calitate și nu în ultimul rând de un șofer abil. Tot așa și căpșunii, au nevoie de soluri fertile și fertilizate, de substanțe bune în întreținere și nu în ultimul rând de un fermier RESPONSABIL și abil, care să știe să le întrețină.

Urmând aceeași comparație putem lesne observa că prețul reflectă întotdeauna CALITATEA. Așa că demersul nostru este înspre a demonta conceptul "produsului generic". Trebuie să învățăm să alegem inteligent când ne cumpărăm hrana, să uităm obiceiul de a alege generic. Să întrebăm mereu producătorul ce ne oferă cu adevărat, să alegem întotdeauna produsele locale proaspete, să creăm o relație cat mai apropiată cu producătorul, să creăm un lanț de încredere. Alegeți întotdeauna GUSTUL NATURAL, că acela nu ne înșală în privința beneficiilor. Așa acționează legile naturii. Dumnezeu ne-a creat inteligent, ne-a făcut să știm alege ce este bun și natural.
Și nu uitați niciodată de principiul: " decât mult și prost, mai bine puțin și bun!"

11/05/2022

🍓🍓🍓 Sinfonia culorilor în evoluția căpșunilor!🍓🍓
Trebuie să știți că aceste fructe minunate sunt extrem de dependente de vreme , ele reușesc să înmagazineze in ele tot ceea ce este mai bun din natură. Asta dacă nu le deranjăm prea mult, adică nu le forțăm peste măsură și le lăsăm să-si facă singure treaba.
In recolta anului acesta se va resimți toată evoluția plantei începând din vara anului trecut( apă, hrana, temperaturile din toamna de la diferențierea florilor, temperaturile din cursul iernii, oscilațiile din primăvară, caldura și lumina din timpul infloririi și coacerii).
Aceasta matrice evolutivă va ajunge până la urmă să se concretizeze in calitatea fructelor în timpul culesului.
Această plantă a fost creată de Dumnezeu să reziste și să se înmulțească printr-un truc: GUSTUL FRUCTELOR va atrage ,, prădătorii" care îi vor răspândi semințele. Și noi , consumatorii, beneficiarii fructelor suntem unii din ,, victimele" lor. Nu putem rezista tentației de a le consuma. Așa că nu trebuie să facem altceva decât să le lăsăm să-si facă ,,menirea" cu noi. Le fentăm puțin prin metodele de cultivate pentru a ne putea bucura de o perioada cât mai lungă de aceste fructe. De aceea în fermă avem acum fructe verzi, care se vor coace in curând, multe flori albe, splendide, care vor umple sezonul, dar și plante ținute la frig care acum se plantează pentru a avea o recoltă la începutul verii. Vrem să avem fructe coapte când vremea se va încălzi suficient pentru a inmagazina in fructe toată puterea naturii. Fructele care se coc in perioada caldă a anului sunt de departe cele mai bune și mai sănătoase. Mai este un ,, truc": cu cât diferența de temperatură de la zi la noapte ( amplitudinea termica zilnică) este mai mare , cu atât fructele vor avea GUST mai bun și vor fi mai bogate în vitamine, minerale și fitonutrienti. Noi ne bucuram de o zonă de cultură în care există permanent această diferență termica însemnată între zi și noapte.

P.S. Papilele voastre gustative nu vă vor înșela niciodată în legătură cu CALITATEA INTRINSECĂ a fructelor: căpșunele gustoase, dulci și aromate sunt cele mai bogate in substanțe nutritive, principii fitoactive și cele mai puține reziduuri nedorite!

19/04/2022

Un nou sezon al fructelor Cultivate Responsabil a început !
Consumatorii noștri trebuie să afle că în fiecare an avem de dus o bătălie reală cu vremea, cu provocările organizatorice in fermă, cu schimbările din piața, cu cerințele legale din domeniu. Toate acestea până să reușim să aducem în fața clienților noștri fructele noastre cultivate cu responsabilitate, sănătoase și gustoase.
Sezonul a început în primul rând cu provocarea creșterii exorbitante al prețului imputurilor și energiei. Ingrasintele s-au triplat, produsele de protecția plantelor au crescut cu aproximativ 50%, energia ( motorina și curentul electric) cu 70%. Toate acestea vor genera o creștere a prețului de cost pentru fructele noastre.
Și vremea a ținut să fie în trend cu ,, vremurile". Avem o primăvară anormal de rece, toate au întârziat, iar înghețurile și brumele de dimineata sunt la ordinea zilei.
Și dacă nu este destul, noi ca producători locali mai suntem sabotați de niște amatori jurnaliști, cate preiau și distribuie informații pe care nu le analizează, le "îngurgitează" pur și simplu de pe site-urile agențiilor de informare. Uitați aici un exemplu:https://www.csid.ro/stiri-sanatate-frumusete-dieta/fructul-care-contine-peste-23-de-tipuri-de-pesticide-este-alimentul-vedeta-al-verii-20028805/.
Articolul face referire la căpșunele din SUA, unde o organizație non-profit de acolo a ajuns la concluzia că sunt cele mai ,, poluate" fructe, având reziduuri de la 23 substanțe active de pesticide. S-or fi bazat ei pe vreo informație, dar realitatea din SUA nu poate fi transpusă în România. Oricum, o cunoscută dieteticiana de acolo a contestat acele concluzii ( vedeți ultima poza dintr-o postare a ei).
Am atașat o poză în care am sintetizat de pe portalul pest-expert ( MADR) lista fungicidelor și insecticidelor omologate in România. A reieșit cifra de 15 produse. Câteva dintre ele au două substanțe active. Concluzia este că nici dacă ai stropi cu toate produsele omologate odată ( ceea ce este o aberație), înainte de cules, tot nu s-ar ajunge la noi sa avem reziduuri a peste 23 de substanțe active.Nici dacă, să zicem ai analiza za toți căpșunii produși in România și ai totaliza lista de substanțe active, tot nu ai ajunge la cifra de mai sus. Dacă vă veți uita atent aceste produse omologate in România au timp de remanentă scurt, de maxim 3 zile.
Ca și în alți ani, noi suntem siguri că vom înfrunta cu brio toate aceste provocări, astfel încât din luna Mai, când începe sezonul căpșunelor românești ( ce se vinde acum pe marginea drumurilor nu sunt românești) să putem veni în fața clienților cu fructe locale, cu adevărat gustoase și sănătoase, cultivate cu responsabilitate!

06/01/2022

Teoria minimului aplicată situației economice actuale a sectorului horticol.

2021 a trecut, cu bune , cu rele, cu speranța că fiecare încercare ne-a făcut pe toți să ne depășim limitele, in fond ne-a făcut mai buni!

2022 începe pe fondul unei angoase generale in sectorul agricol generată de creșterea fără precedent a tuturor costurilor de producție. Îngrășămintele s-au dublat, energia electrică s-a triplat, combustibilul fosil a crescut și el semnificativ. Vor crește prin urmare în avalanșă toate imputurile agricole.

Vreau in continuare să mă refer în special despre consecințele acestor schimbări în sectorul horticol. Un prim gând care i-ar veni oricui care activează în sector este că odată cu creșterea prețului de cost ( de producție) a produsului horticol ( fructe, legume, flori) firesc ar fi sa se resimtă totul într-o creștere a prețului de piață pentru fiecare produs in parte. Doar că, experiența activării in producție și piața românească îmi spune că în proporție covârșitoare , prețul pieței este stabilit pe baza cererii și ofertei, astfel încât se ține cont prea puțin de prețul de cost. De multe ori prețul de vânzare este sub costul de producție, atunci când oferta este abundenta, peste cererea reală , și poate fi și de 4-5 ori mai mare decât costul atunci când cererea este mare și nu se găsește marfă în piața.
In acest context, este puțin probabil că prețul produselor horticole românești va avea o indexare pe măsura creșterilor imputurilor, deoarece sezonalitatea producție interne este comasată in perioade concentrate de timp, determinând o supraofertă în piața. Fenomenul este amplificat și mai mult de lipsa organizării fermierilor, care nu au o voce comună în ofertare ( ex Cooperative cu adevărat funcționale), astfel încât se crează imaginea nereală a unei supraoferte, deși piața ar cere poate mult mai mult.
Întrebarea firească este legată de acțiunile inteligente pe care le-ar putea lua un fermier, un producător in acest context?!
Răspunsul nu este simplu și ar trebui particularizat probabil pentru fiecare produs in parte, dar există soluții general valabile pentru întreg sectorul.
Spre exemplu, costul final al cheltuielilor pe unitatea de produs ( kg, tona etc.) este direct dependent de producție; la o producție mai mare, costul este mai mic, și viceversa.
Optimizarea costurilor in acest context poate fi dată de tehnologia aplicată, astfel încât , de cele mai multe ori, "mai mult nu însemna mai bine"! Concret, fertilizarea intensă cu azot nu înseamnă că va crește producția exponențial cu cantitatea livrată, decât până la un anumit prag. Folosirea unei genetici mai bune nu va compensa lipsa lucrărilor efectuate la timp sau fertilizării adecvate. Aceste legități au fost formulate în " teoria minimului" de către Liebig. Teoria este explicată ușor de imaginea atașată postării, cu butoiul cu doage diferite. Recolta maximă obținută este dată de factorul minim limitativ.
In acest context și conform acestei teorii practice, fermierul trebuie să fie atent la toate componentele constitutive producției. Și să le analize punctual pe toate și să facă tot ce ii stă în putință să le crească ( să crească toate doagele butonului).
A sosit probabil timpul ca fermierul român să înceapă să fie serios când vine vorba de a investi în cunoaștere, în știință, in cercetare. Cel mai important in acest context de piață este știința de a creste fiecare doagă a butoiului. Ori horticultura este o știință aplicată, prin urmare experiența practică este mama oricărei concluzii sănătoase. Este probabil momentul in care o analiză adecvată de sol sau plantă și recomandările pe măsură sunt mult mai importante decât tone de îngrășăminte aplicate aiurea. O alegere înțeleaptă a amplasamentului terenului unde se plantează cultura este mult mai importantă decât toate măsurile de redresare ulterioară a factorilor limitativi.

In altă ordine de idei creșterea prețului de vânzare poate acoperi parțial sau total creșterea costului de producție. Într-un context concurențial, marketingului și branding-ul adecvat poate face ,,minuni". Consumatorul roman caută produsele românești și de cele mai multe ori este dispus să plătească mai mult pentru ele. Pentru a le putea identifica în piața și a fi sigur de fiecare data că găsește aceeași calitate, produsul românesc trebuie etichetat, înregistrat și promovat ca atare. Trebuie renunțat la vânzarea produsului generic ( mere, afine, căpșuni, roșii etc.)Promovarea adecvată, ambalarea personalizată, aplicarea unor scheme de calitate ( produs ecologic, produs montan, global GAP etc) sunt măsuri în care merită investit.
Poate acum este timpul în care producătorul român își va da seama cu adevărat că trebuie să se asocieze pentru a scădea vocea ofertei, adică de a oferta la comun loturi mai mari de produse și a negocia de pe alte poziții prețul. Doar poate!

Cu o experiență practică de peste 15 ani, cu investiții anuale in teste legate de tehnologiile adecvate, teste cu soiuri, cu diverse produse de fertilizare și întreținere, noi suntem în postura de a putea face recomandări practice prețioase, astfel încât să punem umărul la creșterea cantității și calității producției horticole in ferme. Timpul nostru este limitat, fiind prinși cu propria activitate de producție, însă în fiecare an am găsit timp și pentru colaborările și susținerea activității altor fermieri.
În speranța unor vremuri mai stabile economic dorim să urăm tuturor colaboratorilor, prietenilor noștri un an nou mai bun!